Oare dragostea este cea care ne face sa suferim sau noi suntem cei care suferim din dragoste? Daca ne incredem in ceea ce oamenii spun ca traiesc, putem enumera destule suferinte aparent legate de dragoste.
- Suferim pentru ca iubim?
- Suferim pentru ca nu suntem iubiti?
- Suferim pentru ca nu putem iubi?
- Suferim pentru ca nu ne vedem dragostea recunoscuta si apreciata?
- Suferim pentru ca ne facem griji din cauza celor pe care ii iubim?
- Suferim pentru ca ne plictisim de cei pe care ii iubim?
De ce suferim pentru ca iubim?
O cercetare indelungata, insotita de observatii, discutii si reflectii m-a facut sa constat ca atunci cand suferim din dragoste, aceasta nu este niciodata cauza suferintelor noastre. Intr-adevar, este imposibil sa suferi din pricina dragostei. Totusi, majoritatea oamenilor pretinde contrariul.
Dragostea este un fenomen care reprezinta placerea, afectiunea pentru cineva sau pentru tine insuti. Inseamna libertate, plinatate, pace si seninatate. Nu putem suferi din dragoste. Daca suferim, altul este motivul.
Confuzia intre scop si mijloc
Una din marile probleme care impiedica exprimarea unei dragoste fara suferinta este confuzia, in mintea noastra, intre scop (sa iubim si sa fim iubiti) si mijlocul sau mijloacele pe care le folosim in acest scop. Scopul meu cel mai important este probabil sa fiu fericit. Mijlocul pe care il folosesc pentru a-l atinge consta, de exemplu, in a juca badminton doua seri pe saptamana. Intr-adevar, scopul meu este sa fiu fericit si mijlocul pe care il utilizez consta in a juca badminton. Nu este decat un mijloc printre multe altele.
Totusi, cand nu pot sa-mi practic sportul preferat, sunt nefericit. In loc sa folosesc un alt mijloc pentru a-mi atinge scopul, cand ma regasesc singur, ma izolez si astept, in suferinta, sa treaca aceasta perioada.
Comportamentul meu este normal; in schimb este total denaturat. Scopul meu nu este sa joc badminton, ci sa fiu fericit. Badmintonul este doar mijlocul pe care l-am ales dintre multe altele, pentru a-mi atinge obiectivul, adica fericirea.
Dar confuzia intre scop si mijloc ma face s-o iau pe una drept cealalta. In mod progresiv, scopul aparent devine badmintonul, si nu fericirea. Insa, in strafundul fiintei mele, adevarata ambitie consta in a fi mereu fericit.
Atat timp cat va dura confuzia intre scop si mijloc, nu voi putea fi cu adevarat fericit. Trebuie neaparat sa fac ordine in ganduri si sa disociez cele doua notiuni. Pentru majoritatea dintre noi, cautarea fericirii este confuza si, aceasta, de mult timp. Pentru a trai o dragoste fara suferinta, trebuie sa fim constienti de ea si sa ne straduim neincetat sa eliminam confuzia dintre scopul nostru si mijloacele pe care le folosim pentru a-l atinge.
Dar ce este dragostea?
Cred sincer ca exista o energie pe care o putem numi "dragoste". Am totodata convingerea ca aceasta energie nu iubeste, sau, daca preferati, ea iubeste tot. Inglobeaza atat persoanele pe care le consideram urate, cat si pe cele asa-zis frumoase. Este prezenta atat la batrani, cat si la tineri. O regasim la bolnavi si la oamenii sanatosi, Leprosul poate sa iubeasca si sa fie iubit. Persoana cea mai grasa poate sa iubeasca si sa fie iubita. Dragostea nu este selectiva cum suntem noi foarte adesea.
Dar mai cred ca etichetam prea multe fenomene cu numele de "dragoste" si ca din aceasta cauza, suferim adesea "din dragoste". Iata o problema majora daca vrem sa avem parte de bucuriile si binefacerile dragostei.
Dificultatea consta in faptul ca, daca noi credem ca dragostea este esentiala pentru viata noastra, si cred ca acesta este un lucru adevarat, vom face totul pentru a o cauta si a o pastra. Dar daca, din nefericire, nu stim exact ce este dragostea, cum vom face sa o recunoastem? Atentie, un raspuns precum: "Nu va faceti griji, o voi recunoaste cand o voi intalni!" nu poate decat sa ne duca la suferinta.
Daca nu stim ce este dragostea, cum sa facem sa o recunoastem si sa o deosebim de fenomenele care ii seamana? Astfel, nu putem nici macar sa avem incredere in cineva care pretinde ca poate sau vrea sa ne-o ofere, pentru ca nu putem sti daca ceea ce ne ofera este sau nu dragoste.
Pentru a intelege si poate pentru a descoperi dragostea, trebuie sa incepem prin a recunoaste si a admite ceea ce nu este. Daca aceasta etapa pare clara pentru mai multi dintre noi, ea poate produce teama catorva persoane care stiu inconstient ca ceea ce numesc ele "dragoste" nu este in realitate asa ceva. Dar, din moment ce nu cunosc alte tipuri de dragoste sau alte moduri de a trai, le este frica sa se regaseasca in fata unui vid cand admit ca ceea ce traiesc nu este dragoste.
Ce ne face sa suferim nu este dragostea, nici efectele sale secundare. Daca suferiti pentru ca iubiti, se intampla pentru ca ceea ce traiti nu este dragoste.
Preluate din volumul "Iubire fara suferinta" scrisa de Gloria Tate, aparuta la Editura Niculescu in traducerea Silviei Anghel
Comentariile 251-261 din 261
dar daca iubesti si nu esti iubit?desi ai facut tot pt acea persoana....
Dana eu zic sa nu renunti la el!Daca il iubesti cum spui iti va fii foarte greu si decat sa suferi departe de el,mai bine alaturi de el!!!In orice cuplu exista certuri...nu renunta la el...impacati-va.Decizia iti apartine...
am avut o relatie de doi ani si ceva...am iubit si inca iubesc in fiecare zi ma gandesc la el..ne-am despartit de foarte multe ori..ne certam zilnic,nu era o zi fara sa ne certam si totusi cu asta eu il iubeam el ma iubea...nu stiu daca e adevarat ca sine se iubeste se cearta..asa s-ar parea,,,dar pana cand sa suporti certuri,jigniri,cuvinte grele...fapte de neiertat,amintiri neplacute pe care nu le poti uita...si totusi inca il iubesc..dar ce sa aleg ?sa sufar tot mai mult langa el?sau sa sufar departe de el?eu am ales sa sufar si sufar si acum departe de el..eu sincer nu mai suportam si credeti-ma ca vorbeam despre problemele noastre zilnic si efectul era ca a doua zi el uita ce discutam..si stiu ca de fiecare data cand il vad tremur,mi dor sa-l imbratisez sa-l sarut...sa-l iubesc...in viata dragostea nu e un lucru atat de frumos cum se vorbeste despre acest sentiment..iubirea este cea mai grea suferinta si cei care au iubit stiu ca am dreptate...
Roxana,Denisa are perfecta dreptate in tot ce spune!!!Poate nu e scris sa fie al tau,iar daca asa e,pot trece ani si veti fii impreuna!Gandeste-te ca fiecare om isi are jumatatea,iar pana ajunge la ea trece prin multe obstacole,tu ai trecut peste unul din ele,saupoate mai ai de munca pana reusesti sa-l treci!!!Fii optimista,nu lasa suferinta sa puna stapanirea pe viata ta...Eu iubesc mult o persoana cu care sunt acum,dar simt ca nu e el jumatatea mea,si m-ai stiu ca voi suferii enorm cand o sa ne despartim...dar nu am ce face,si nu pot inceta sa il iubesc!Sa aveti multa bafta,si grija de voi....si nu uitati:FARA SUFERINTA!Va tin la curent
nu sunt inteleasa........de ce?de ce nu pot sa ma bucur de cea ce inseamna iubire?de ce incerc sa ma mint singura k totul e bine?......de ce ma cred atat de puternica si pot trece peste suferinta dar de fapt nu pot?de ce?....de ce?oare eu sunt de vina,oare el ma iubeste,oare el ce gandeste,ce vrea?oare?..oare?de ce plang de fiecare data cand il privesc,cand ii spun k il iubesc?il iubesc enorm si nu vad viata fara el,dar merita sa merg mai departe dk si sufar in acelasi timp?sa merg mai departe si sa sper k va fi bine?ce sa fac?
pff eu am stat cu iubi meu 3 luni si dupa 3 luni neam despartit am tercut prin multe pnt el si akum neam despartit as da orice sa ma pot impaka cu el dar jtiu k dak ma impak o sa ``ierd multe iar .akuma el sta cu alta si eu sufar ff mult pn t k ink il iubesc kiar dak aici pot sa am orice bayat vreau nu pot sa uit mangaiere lui si vb lui asa dulci kand imi spunea t3 yub3sc!!:(::(
Cum poti sa nu mai respiri dac nu il vezi?cum poti sa gadesti asa de la o varsta asa frageda?Dac nu stim sa trecem peste fiecare dezamagire cum vom reusi in viata?Asta e problema noastra,nu ne gandim niciodata la viitor.ai vazut vreodata pe cineva sa moara din dragoste?eu nu...asa ca draga mea revino cu picioarele pe pamant si ai un pik de rabdare pt ca toate sunt trecatoare...acuma nu iti vei da seama dar in viitor vei rade cand iti vei aminte de aceste clipe.Si eu iubesc fara sa fiu iubita dar sunt sigura ca viata mea nu se va opri in loc pt suferinta mea,stiu ca va fi bine pentru ca am incredere in mine ceea ce ar trebui sa faci si u.!!!!kisss
Eu sunfar pentru ca nu sunt iubita.....inteleasa.....ascultata sufar pentru ca nimeni nu e langa mine cand am cea mai amre nevoie de iubire!!!Viata uneori e foarete dura.........trebui sa mergem mai departe dar daca totusi nu avem puterea sa mergem mai departe...........atunci ce facem???Vom merge mai departe cu inima pustie???Dar daca vom ceda psihic si daca nu mai avem puterea sa mergem mai departe ce vom face???NIMIC!!!Dumnezeu a vrut ca eu sa fiu fericita 10 luni de zile si sa sufar o viata intreaga a vrut sa platesc pentru fericirea de care am avut parte!!!Dar oare nu am platit prea scump FERICIREA???Eu cred ca da.........dar............nu stiu ce o sa se intample cu mine nu mai stiu nimic traiesc intr-o lume confuza plina de ura de dusmanie de invidie de tristete!!!
e asa de soooper si adevarat.....
cum sa`ti dai seama dak suferi ?
ce faci atunci cand nu mai poti sa respiri cand nu il vezi ?ce faci atunci cand pleaca j in sufletul tau bate un vant rece ?ce faci cand nu mai jtii sa treaiejti fara el j vezi tot in ceata ...ejti confuza j te gandejti numai la el?ce faci cand uiti sa traiesti j te simti de 80 de ani j u ai 18?ce faci cand te urasti in fiecare secunda j ai vrea sa numai traiesti?
Posteaza comentariu