Multi dintre noi au jurat sa isi iubeasca partenerul/partenera "pana cand moartea ii va desparti", dar atunci cum se face ca multe cupluri ajung sa nu se mai iubeasca, cum ajung sa sufere?
Acum ceva timp, am citit cateva randuri scrise de Dragos Bucurenci, in care dezbatea problema suferintei femeii parasite, dar si a barbatului parasit. Cred ca multe dintre Eve s-ar regasi in acele randuri...
Chiar asa, cine sufera mai mult dupa un abandon? Barbatii sau femeile? Nu cred ca putem pune etichete, mai ales cand este vorba de sentimente. Poate stii si tu cum e sa ajungi la capatul rabdarii, sa simti ca iti pierzi mintile, ca nu mai rezisti. Nu iau partea nimanui si de aceea cred ca si barbatii pot ajunge in acest punct, deloc placut, al vietii lor.
Ce a facut Oana cand a fost parasita? "Pai, intai de toate, am sters numarul lui de telefon, adresa de mail si orice urma care m-ar fi putut duce cu gandul la el. Mai greu a fost cu sentimentele pe care nu mi le-am putut reprima pentru o perioada lunga, foarte lunga de timp. Viata mea a fost cu susul-n jos foarte mult timp. Dar, gandindu-ma la perioadele urate pe care le-am trait alaturi de el, chiar daca au fost putine, am gasit puterea ca, incet, incet, sa trec peste, sa imi revin. Suferinta a fost una interioara, mocnita, care mi-a afectat foarte mult stima de sine. Totusi, cred ca si barbatii sufera, dar doar daca sentimentele fata de persoana de langa sunt puternice, adevarate."
Uneori, nici momentele fericite petrecute impreuna nu mai conteaza, pentru ca durerea provocata de un abandon poate anula tot ce a fost frumos. Mirela isi aminteste de o replica, a fostului iubit, pe care acum, la ceva timp dupa ce a fost parasita, o considera foarte amuzanta: "'Vei ramane cu clipele frumoase petrecute impreuna. Acestea nu te vor ajuta sa treci mai usor peste aceasta despartire?' Aceste cuvinte m-au lasat masca si m-au ajutat foarte mult sa il sterg din mintea mea pe el. Uneori, barbatii te ajuta, prin penibilitatile pe care le debiteaza, sa iti curme suferinta despre care credeai ca va dainui in sufletul tau foarte mul timp.".
Atat femeile cat si barbatii pot parasi dintr-o toana, pentru ca asa au chef sau dintr-un capriciu. Cine sufera mai mult? Cel ale carui sentimente sunt mai puternice.
Mihai imi spune ca a parasit si a fost parasit. Atunci cand a parasit, s-a simtit energizat: "Nu stiu, e ceva in natura noastra: cand abandonam un teritoriu cucerit, tindem sa plecam plini de energie spre altul. Asta se intampla atunci cand sentimentele pentru femeia parasita nu sunt puternice sau sunt aproape inexistente. Unii parasesc si din orgoliu, dar aceasta motivatie imi pare o prostie, pentru ca atunci cand iubesti nu exista orgoliu".
Si lui Mihai i s-a intamplat sa fie parasit: "A fost... ufff. Mi-a fost greu mult timp, foarte mult timp. Si acum, cand sunt melancolic, ii mai trimit cate un sms. Si nu e vorba de orgoliu ranit sau ceva in acest gen. Tin foarte mult la ea si ajunsesem sa o iubesc. Poate o mai iubesc inca... Deci, 'si baietii plang cateodata', iar uneori sufera mai mult decat si-ar putea imagina orice femeie. 'Un barbat adevarat nu plange niciodata' - asta e o prostie pe care niciun barbat si nicio femeie nu ar trebui sa o creada".
Suferinta nu face diferentieri
Si eu, ca si Bucurenci, am intalnit multe femei devastate fizic, psihic si social de un abandon, femei cu privirea pironita in hau, cu fata botita, schimonosita de plans si durere, naucite de ceea ce li s-a intamplat, tintuite la pamant, cu un nod in gat la fiecare lacrima prelinsa pe obraz... Insa, am intalnit si barbati cat muntele plangand precum copiii, cu inima franta, marcati de disperarea abandonului, cazand in genunchi de durere, zdrobiti de suferinta...
Femeile sufera mai mult decat barbatii? Nu cred. Om fi noi reprezentantele sexului slab, dar asta nu ne ofera "privilegiul" de a fi mai suferinde decat un barbat abandonat, parasit. Atunci cand exista sentimente puternice, suferinta nu face niciun fel de diferentieri.
Un articol de Nicoleta Tarantus
Comentariile 51-100 din 134
sunt cu un baiat de aproape 2 luni ^.^ inainte eram cei mai buni priteni , iar acum suntem impreuna ...de un timp incoace nu imi mai rasp la mesaje dar cand ne vedem la scoala..totul e perfect , imi spune ca ma iubeste si chesti , cand l'am intrebat de ce nu mai intra pe facebook mi'a zis ca e un nou joc si se joaca non'stop cu prietenul lui , dar nu stiu ce sa cred ...ca el sta si pe invisibil pe facebook , asa ca l'am intrebat sa iesim pe afara ...dar 2 ori a gasit o scuza sa nu iasa ..nu stiu ce sa mai cred ...imi zice k ma iubeste..si se vede ca ma iubeste dar...nu stiu ..voi ce credeti ca ar trebui sa fac ? prietenele mele spun ca ar trebui sa vorbesc cu el
ati mai pomenit vreodata ca o fata sa se desparta de un baiat fara ncii un motiv...:(...pur si simplu dupa aproape un an mi-a zis....nu cred ca va merge...:( dar dupa un an? dc nu in prima zi?:(....am pus foarte mult sugflet pt aqceasta fata...am fc multe sacrificii pt ea o iubesc din ce in ce mai mlt...kiar daca m-a parasit pt mn ramane ceva divin cea mai frum femeie in viata sau fata...:(...am un sfat pt voi si sper sa-l puneti in aplikare asta incerk si eu de 3 saptamani de knd ne-am despartit..."viata merge inainte cu....sau fara ea...amintirile raman pt totdeauna....nimeni nu-ti mai da a doua viata ....una ai....sa nu-ti para rau de nimk...:(...fiti mai indiferenti...asa aveti de castigat asa mi-au spus toti prietenii mei...dar eu nu sunt asa...:( ce sa fac...asa sunt eu mai prost mi-am luat-o de la toate fetele:(...o urasc dar pe cat de mlt o urasc atat de mlt o iubesc...:(...
si eu sufar foarte tare ca si tine am fost parasit... numai ca eu nu am avut nici o aventura... ci am spus la nervi ce nu trebuie si nu am crezut ca o afecteaza foarte tare iti las adresa mea de mess mi-ar prinde bine sa vb cu cineva strain sa ma descarc filipgigi79
am si eu un necaz pe suflet, am avut o relatie cu un baiat timp de 4 ani de zile, iar de o luna de zile mi-a spus ca nu mai vrea sa fie cu mine si ca nu are nici o explicatie dc m-a lasa, l-am cautat l-am suplicat sa ramana cu mine si el nu vrea sa auda de mine, ma injura cand il sun imi vb urat, nu pot intelege dc se comporta asa cu mine, simt ca inebunesc nu stiu ce sa fac, nu i-am gresit cu nimic, imi spune ca nu are pe alta numai ca nu mai vrea sa fie cu mine, si cica ma mai iubeste, si mi-a zis sa fac ce vreau ca nu-l mai intereseazadar; eu oricum nu cred ca ma mai iubeste, daca m-ar fi iubit nu m-ar fi injurat si alte chesti, dar totusi mie greu sa cred ca s-a terminat dupa ce ne facusem atatea planuri nu stiu ma simt ft prost nu pot sa-mi revin plang zi de zi, nu stiu ce sa mai fac, am nevoie de niste sfaturi va rog :((
Povestea mea incepe cam asa: Am avut o aventura cu un tip pe nume A, si de ce spun aventura… pentru ca el era genul de baiat “rau” si nu ii placeau relatiile serioase(nu a avut nici o prietena stabila desi are 31 de ani) … Ne am simtit bine impreuna o perioada. In timpul asta l am cunoscut pe M care intradevar voia o relatie serioasa. Nu era la fel de frumos ca A dar imi placea la el, felul lui de a fii, cum se comporta si era foarte finut cu mine… Am hotarat sa nu mai continui aventura cu A si m am ancorat intr o relatie cu M care la inceput era foarte ok… Ne am mutat impreuna, eu pe vremea aceea aveam 15 ani… Relatia noastra a inceput sa aibe probleme dupa 6 luni de zile am aflat ca este consumator de narcotice… (M) a facut in asa fel sa consum si eu… M era totul pt. mine si mama si frate si tata stia sa ma asculte dar ma si critica in nenumarate randuri… Nu va mai zic in acesti 4 ani cat am stat impreuna cate batai si lovituri au fost indreptate catre mine… Si nu ca l as fi inselat… Ma lovea pt ca nu il ascultam tot timpul… Am acceptat toate astea pt ca, credeam ca il iubesc si de asemenea si el ma iubeste! Plangeam nopti la rand langa el si el nici ca ma baga in seama… Mergeam la scoala toata umflata la ochii si nedormita… Toate astea pana cand au trecut 4 ani si mi am spus ca nu e bine ce fac si ca ar trebui sa termin relatia cu el… Am discutat in nenumarate randuri cu el pe tema asata… I am spus ca daca nu inceteaza cu bataile si cu jignirile la adresa mea o sa o termin cu el… Mi a zis ca nu se poate una ca asta… Ca eu il iubesc cum sa il las, mi a mai zis ca daca il las ma terorizeaza ma trage dupa masina… Amenintari dinastea… De frica am continuat calvarul cu el… Am terminat liceul m am inscris la facultate la F.R pt. ca nu m a lasat sa ma duc la zi pentru ca facultatea era intr un alt oras! Am trecut si peste astea… In primul an de facultate m am angajat pt prima oara … M am angajat acolo unde a vrut el sa fac multi bani si sa poata sa ma urmareasca… Dupa ce m am ancorat in relatia cu M, am descoperit la scurt timp ca M era prieten cu A cel cu care eu avusem o aventura… Mergeam la iarba verde cu prietenii lui printre care se afla si A, eu nu mai vorbisem cu A decat ceao si atat, pentru ca M era foarte gelos pe el stiind ca am avut o aventura cu el… Dar in ciuda acestui fapt nu a renuntat la prietenia cu A, au continuat sa se intalneasca in gasca A venea la M acasa unde eram si eu permanent pot sa zic ca il vedeam pe A zilnic… Imi placea A avea ceva ce ma atragea nu puteam sa il uit sau sa nu ma gandesc la el… La scurt timp dupa ce m am angajat A incepuse sa vina beat de la disco la mine la servici sa continue cu bautura… Se baga in seama cu mine radeam, glumeam povesteam una alta pt. ca M nu era prezent… chestiile astea s au intamplat dupa 4 ani de relatie cu M… Si asa A si a facut un obicei sa vina la mine la servici dupa ce venea de la discoteca… Discutand una alta cu A am facut un pariu cu el ca ziua care urma sa vina o sa vin si eu la disco, el fiind prieten cu M stia ca nu ma va lasa sa merg, dar eu i am spus ca o sa vin si daca M nu ma lasa, o sa vin si fara el! A nu putea sa creada asa ceva eu fiind foarte supusa lui M. Am pariat ca daca eu o sa vin la disco A va face tot ce ii voi spune eu, iar daca nu vin, eu voi face tot ce imi cere el (A). Am reusit cu greu sa il conving pe M sa mergem la discoteca ne am certat si pana la urma M a cedat si am mers la discoteca spre surprinderea lui A. Nu ii venea sa creada cand m a vazut acolo… I am spus subtil in discoteca ca va trebui sa accepte ca a pierdut… Din seara aceea am inceput sa vb. la telefon… vorbeam ore in sir cu el, eram atat de incantata ca el inca ma place si ca ar mai vrea ceva cu mine… Il puteam simti ca ma vrea cu orice pret! Dupa ceva timp am mers intr o vacanta cu M si prietenii lui, printre care era prezent si A… Ne am cazat toti la o pensiune camera mea era langa a lui A nimic nu mi se parea mai frumos… Vorbeam prin mesaje in drum spre pensiune si l am intrebat ce o sa faca in ziua urmatoare… La care el imi raspunde ca vrea sa prinda o sirena sirena fiind eu Se vedea pe el ca murea de nerabdare sa ma aibe din nou! La pensiunea respectiva ne am propus cand toti pleaca la plimbare cu barca sa ramanem am2 in pensiune sa “vb”… Zis si facut am ramas singuri ne am sarutat cu pasiune… Imi placea atat de mult dar nu puteam trece la urmatorul pas deoarece nu eram corecta fata de M… Oricum nu eram, dar nu voiam sa merg mai departe cu A imi placea suspansul imi placea adrenalina ce o simteam cand eram cuprinsa de bratele lui A… A terecut timpul si nu voiam sa ii cedez lui A doar dupa ce ma desparteam de M… Nu voiam sa am mustrari de constiinta A mai trecut ceva timp si m am gandit serios sa ma despart de M nu mai suportam situatia voiam sa fiu cu A restul nu mai conta… Vorbind atat de mult cu A mi am dat seama ca nu il iubesc pe M si ca stau din obijnuinta cu el… In cele din urma i am cedat lui A m a facut din nou a lui simteam ca traiesc din nou si totodata ma simteam cea mai josnica persoana de pe pamant… Am continuat sa ma intalnesc cu A cat timp eram cu M, si nu dupa mult timp mi am facut curaj sa ma despart de M si sa plec de la el… Sa nu va zic cate rugaminti si juraminte din partea lui M si cereri in casatorie numai sa nu il las… Imi spunea ca merge la psiholog ca nu mai rezista fara mine plangea, ma implora sa ma intorc la el… Nu m am lasat induplecata de el… Eram fericita cu A… M nu stia nimic de A cum ca ma intalnesc pe furis cu el… Nu stiam decat eu si A Am decis sa raman amica cu M pentru a suporta mai usor despartirea… M traia cu speranta ca vom fi din nou impreuna desi i am spus ca noi nu mai putem continua pt. ca mi a facut destule si nu mai am incredere ca vre o data se va schimba in bine… Bineinteles ca eu continuam sa ma vad cu A erau atat de frumoase acele momente petrecute cu el ca nu mai voiam nimic altceva… Dupa 2 luni de zile cat timp am foat despartita de M, am pastrat legatura cu el in calitate de amici nimic mai mult… La insistentele mamei mele m am impacat cu M… Bineinteles ca mami ii cunostea doar acea latura buna nu stia ea de bataile ce le luam eu pe nedrept si asa mai departe… Cand am decis sa reiau relatia de la capat A era plecat in alta tara… Totul a fost frumos 3 zile cu M dupa care am aflat ca el vb cu o alta fata prin sms si ii trimite acestei fete aceleasi mesaje pe care mi le trimitea mie… Nu imi venea sa cred ca M imi face una ca asta… M nu stia ca eu am citit absolut toate mesajele ce el le a trimis tipei respective foarte multe la numar pe care nesimtitu nici macar nu le a sters… Nici nu i am spus imediat … Am calculat tot la rece pana intr o zi cand am explodat si i am zis tot ceea ce stiam cu privire la mesaje imi venea sa il omor de ciuda… I am cerut explicatii… Nu mai avea nici o scapare a incercat sa isi gaseasca scuze dar in zadar… In ziua aia mi am promis ca ma voi razbuna pt ce mi a facut si am continuat sa fiu cu el (M) intre timp a venit si A acasa din tara respectiva… Am continuat sa ne vedem si a spus ca vrea sa ne vedem mai des decat o data pe saptamana… Asa ca am luat din nou hotararea sa ma despart de M definitiv si irevocabil de data asta… Zis si facut… Am ramas din nou amica cu M pana intr o noapte cand am iesit cu M in calitate de amici la disco… Acolo am vorbit cu A care era si el prezent si ne am vorbit sa vin la el acasa dupa ce scap de M. Zis si facut M s a oferit sa ma duca acasa, bineinteles ca nu am vrut, doar aveam alte planuri… ) (M) a plecat acasa suparat bineinteles ca l am refuzat… Si eu am plecat impreuna cu A si cu un prieten comun la A acasa… Ne am iubit putin ca era baut si nu mai era in stare de nimic si am ramas imbratisati pregati sa adormim, cand soc… ma suna M la 6 30… Nu i am raspuns… Ei bine ce a facut M ???? M a cautat la mine acasa dupa care A VENIT ACASA LA (A) A SARIT POARTA SI A INTRAT IN CASA PENTE MINE SI (A)… In acel moment nu stiam ce se va intampla… Mi a spus doar atat: AICI ESTI FUTUTI MORTII MATI :d Si din dimineata respectiva am rupt orice legatura cu M… Am continuat sa ma vad cu A luni de zile doar la el si la mine acasa tot orasul stia de noi2 doar ca nu ne afisam prin oras… Mentionez ca dupa ce m am despartit de M am aflat dupa 7 luni ca M are cancer … Eu nu stiam nimic despre boala lui, am aflat de la o prietena ca e bolnav…Si asa au trecut lunile m am inteles f. bine cu A pana cand l am mintit odata… I am recunoscut si i am si zis de ce l am mintit… Dar nu vrea sa inteleaga… De atunci imi vb urat cateodata si nu ma mai respecta cum o facea inainte… Nu a vrut sa ii cunosc nici parintii… In ciuda lui am ajuns sa ii cunosc, nu a fost prea incantat dar nu a mai avut ce sa zica… Mama sa voia neaparat sa ma cunoasca… Acum el e plecat de 3 lui in alta tara si partea proasta e ca nu mai vrea sa vb cu mine pe motiv ca sunt o mincinoasa si ca nu mai crede nimic din ce ii spun … Nu stiu ce sa mai cred… Nu imi spune ce vrea de la mine si nu isi arata sentimentele fata de mine… Este foarte dur… Totusi eu fiind aici in tara se mai intereseaza ce fac cu cine umblu si dinastea… Eu cred ca e si foarte gelos… Si spun asta pt ca am inceput sa merga la sala si mi a spus sa imi vad de sala mea si sa il las pe el in pace… Nu mai stiu cum sa procedez cu el sa ii castig din nou increderea… Vreau ceva mai mult de la relatia asta daca o pot numi asa:((( AJUTATI MA CU UN SFAT VA ROG… IMI CER SCUZE PT. ERORILE GRAMATICALE… SIGUR SUNT, SI VA ROG SA AVETI RABDARE SA CITITI CE AM SCRIS :* :* MULTUMESC ANTICIPAT! ID: alexa_bengoasa69
Este greu pentru oricine indiferent de sex atunci cand iubesti si esti parasit. Dar sa va spun ceva, unii aplica metoda viata este prea scurta pentru a face compromisuri. Asa ca ei profita si trec mai departe cu usurinta de fiecare data cand se iveste ocazia de ceva mai bun fie material sau spiritual. Pana la urma viata ar fi prea monotona si nu ai simti ca traiesti daca nu ar exista extazul, fie ca este reprezentat prin stari de tristete, dezamagire (care au un grad suficient de ridicat pe parcursul vietii noastre) si stari de fericire in care te simti implinit. Ca toata lumea si mie mi-a fost franta imima si vreau sa spun ca sentimentul a fost coplesitor, pot spune ca dupa trei ani de la despartire, in conditiile in care am rupt aproape toate legaturile inca mai am sentimente si un dor neconditionat fata de ea. Acest lucru nu il pot intelege dar cred ca tine de natura umana.
O persoana se rupe definitiv de o alta persoana doar in cazul cand intervine o a 3-a persoana. Deci Simona eu cred ca alta fata este la mijloc. Nu vrea sa-ti zica pentru ca nu stie sigur ceea ce vrea de la viata, nu stie sigur daca cealalta e cum vrea el, nu stie daca o sa fie ceva sigur intrei ei. Iti ascunde asta pentru ca in caz de nu merge cu cealalta o sa se intoarca la tine. Iti zic din experienta ca asta e. Deci daca am sau nu dreptate timpul va demonstra asta. Incearca sa vb cu prietenii lui sa afli motivul real al despartirii (dar sa nu pari disperata).
si eu am fost "parasita"sa zic de fostul acum aprox o sapt si plag zi si noapte si incerc sa ma controlez.dar nu pot.cel mai mult ma doare ca nu stiu motivul exact.il intreb de ce nu mai vrea sa ne intalnim si nici el nu stie ce are, zice k asa ii mai bine.sa ne mai linistim umpic.da chiar nu il inteleg.macar de mi-ar da un motiv anume as fi mai linistita, poate.dar asa ma tot gandesc ce l-a putut schimba asa.si nici nu imi raspunde la telefon.ii tot zic sa ne intalnim sa discutam si ma tot evita.acuma eu sper sa imi treaca repede.e foarte greu.dar o sa fiu cu capul sus.baieti sunt:)
ma oameni buni....cand va aud cu dragostea mi se face rau)) dragostea e un sentiment reciproc si nu atunci numai cind unul iubeste) zic pe propriile mele greseli si am deja multe, sa nu aveti incredere in masculi, foarte nesimtiti ma sunt.) va pup.
Cite relatii am avut eu sau eu paraseam sau ei ma paraseau, ajungeam la concluzia ca barbatii sunt indiferenti de sentimentele femeielor, oricit de mult ar zice ca tine. Sunt preocupati numai de ei.
auzi draga magda daac tu ai avut probleme cu barbati inseama ca nu suntem toti la fel ,si eu am vorbit cu fata acu mam desparti de ea si am vor cu ea 5 ani si sufar la greu dar crezi ca noi barbati nu suntem finte si nu putem sa suferim te inseli si sper sa iti gaseti barbatu sa te iubeasc pe vitor .mersi
Nici nu vreau sa aud ca barbatii sufera, Doamne cit de stupida am fost sa cred un mascul. M-am ars de prea multe ori si deja nu stiu cum sa evit. M-a parasit spunind ca ma iubeste la nebunie si nu ar putea fara mine dar e incurcat si nush mai ce, cind auzeam aceste cuvinte mi se rupea sufletul, nu pot sa zic ca am mult de cind m-am despartit vre-o 3 saptamini, vorbesc si pina acum cu el si imi zice ca ma iubeste si intr-o buna zi o sa intoarcem tot. PROSTII odata cind tradezi nu mai intorci nimic inapoi. Voi barbatii va jucati cu sentimentele. Sa stiti ca jucati cu focul, nu am simtit niciodata atita durere. Il iubesc si posibil ca intr-o buna zi voi intelege de ce a procedat asa dar acum NU MAI VREAU SA IUBESC.
cred ca mi-a venit ideea de scris povestea mea,citind cele intamplate..am 38 de ani am fost maritata dar nu am suferit dupa divort.de fapt nu am suferit pentru multe lucruri in viata.prima suferinta a fost despartirea definitiva de mama.am ajuns la 38 de ani fara sa ma fi indragostit vreodata. dar nu ca i.mi lipsea,doar ca traiam momentul.nu am avut diverse relatii.ah ah ah..dar am ajuns sa pierd capul pentru un barbat mai in varsta si pe deasupra si insurat..wow ..soarta mi-a jucat o farsa?? nu nu e adevarat..am fost eu sa aleg.m-am indragostit o poveste frumoasa,ne-am certat am suferit enorm crezand ca nu voi reusi sa trec peste..dar nu e adevarat..am trecut peste,iar acum avem o relatie bazata pe respect.ne iubim ne vedem si traim clipa..dupa care vom vedea...
in urma cu 2 ani de zile ma indragostit de o persoana minunata asa credeam 2 ani superbi cu bune si cu rele pana acum 2 luni cand am simtit ceva ciudat intre el si sora mea daca se mai poate numi asa toata lumea ma coondamna pentru ca nu ii mai dadeam voie sa aiba ori ce legatura cu sora mea nimeni nu credea ca ei au ceva impreuna doar acum 2 saptamai cand sotul meu a venit intro seara acsa dupa ce fusese la o intanlire cu sora mea si mia spus ca pleaca pentru ca eu nu mai sunt buna la pat iar eu lam crezut cazandui in genuchi pentru a mai imi da o sansa sa ma schimb eu nu spun ca poate nu avea dxreptate dar eu munceam de dim pana seara la 9 iar el statea acasa mi sa mai oferit o sansa in care am incercat sa ii arat ca mam schimbat asa cum zicea el ca vrewa cu o saptamana in urma el nu a mai vrut sa imi dea sansa si sia rtetraso am incercat sa fac ori ce dupa 6 zile a venit la mine si sia cerut iertare iar eu lam iertat dar minte el nu avea unde sa se duca sa lucuiasca alaturi de sora mea si vroia sa mai profite de mine un pic dim pacate si spre ghiniponul lui eu asta am descoperito si iam spus sa plece el nu a vrut pentruca ma iubea eu din nou a crezut da aseara la ora 6 am primit un mesaj prin care imi spunea lori eu am plecat mam gandit si nu mai siimt nimic pentru tine si multe alte idioteni am crezut ca mor simteam cum in jurul meu se sapa o groapa dar dupa 3 ore cu ajutorul mamei mele am inteles a cui e vina si sunt fericita si mandra de mine sa spun ca nu sunt distrusa sufa dar nu dureros il iubesc dar el ma ajutat sa il urasc lundumi tot din casa noi femeile suferim mereu mai mult spunea mama dar nu cu am citit si de la cei lalti depinde de caracter eu sper sa imi revin in totalitate repede pentru a continua frumoasa mea viata
in urma cu 2 ani de zile ma indragostit de o persoana minunata asa credeam 2 ani superbi cu bune si cu rele pana acum 2 luni cand am simtit ceva ciudat intre el si sora mea daca se mai poate numi asa toata lumea ma coondamna pentru ca nu ii mai dadeam voie sa aiba ori ce legatura cu sora mea nimeni nu credea ca ei au ceva impreuna doar acum 2 saptamai cand sotul meu a venit intro seara acsa dupa ce fusese la o intanlire cu sora mea si mia spus ca pleaca pentru ca eu nu mai sunt buna la pat iar eu lam crezut cazandui in genuchi pentru a mai imi da o sansa sa ma schimb eu nu spun ca poate nu avea dxreptate dar eu munceam de dim pana seara la 9 iar el statea acasa mi sa mai oferit o sansa in care am incercat sa ii arat ca mam schimbat asa cum zicea el ca vrewa cu o saptamana in urma el nu a mai vrut sa imi dea sansa si sia rtetraso am incercat sa fac ori ce dupa 6 zile a venit la mine si sia cerut iertare iar eu lam iertat dar minte el nu avea unde sa se duca sa lucuiasca alaturi de sora mea si vroia sa mai profite de mine un pic dim pacate si spre ghiniponul lui eu asta am descoperito si iam spus sa plece el nu a vrut pentruca ma iubea eu din nou a crezut da aseara la ora 6 am primit un mesaj prin care imi spunea lori eu am plecat mam gandit si nu mai siimt nimic pentru tine si multe alte idioteni am crezut ca mor simteam cum in jurul meu se sapa o groapa dar dupa 3 ore cu ajutorul mamei mele am inteles a cui e vina si sunt fericita si mandra de mine sa spun ca nu sunt distrusa sufa dar nu dureros il iubesc dar el ma ajutat sa il urasc lundumi tot din casa noi femeile suferim mereu mai mult spunea mama dar nu cu am citit si de la cei lalti depinde de caracter eu sper sa imi revin in totalitate repede pentru a continua frumoasa mea viata
Ne-am cunoscut acum aproape 19 ani, si totul a fost o dragoste fulgeratoare. Ca si pieteni nu am stat decat 2 saptamani dupa care ne-am casatorit. Au fost 18 ani extraordinari cu bucurii si impliniri cu lacrimi si tristete ,dar dupa toti acesti ani s-a produs ceva, ceva foarte rau. Ea a inceput sa devina tot mai geloasa, datorita meseriei era normal sa i-au contact mai mult cu femei dar nu se punea vorba de a uita cine este sotia mea si dragostea vietii mele. Anul acesta pe 1 ianuarie cand toata lumea isi spune La multi ani! eu am primit o veste crunta de la o matusa de a ei ca vrea sa divorteze. M-am enervat, ne-am certat,ne-am spus cele mai urate vorbe dupa care am inselat-o dintr-o ambitie prosteasca de ai dovedi ca pot atrage si alta femeie chiar daca am 40 de ani . Regret amarnic tot raul facut, regret si constientizez ca am gresit amarnic. Nu am divortat inca dar nu mai stam impreuna de 8 luni, ea plecand in strainatate la sora ei si lasandu-ma cu un copil de 17 ani acasa. Discutiile cu ea in toata aceasta perioada au fost foarte dure iar acum incearca sa tempereze situatia si vrea sa se intoarca acasa. Problema mea este ca de cand a plecat am suferit enorm(am slabit 25 kg),si cred ca si ea la fel si intr-un fel sau altul am incercat sa-mi gasesc in alta parte linistea fiind convins ca nu va mai incerca sa revina. Am cunoscut o femeie care este exact opusul ei, ma apreciaza, ma iubeste si o iubesc. Problema este ca ultimul telefon al sotiei ma rascolit si m-a adus din nou toate amintirile la suprafata... Ce pot sa fac oare,...nu pot renunta la aceasta femeie care m-a ajutat cand credeam ca totul este sfarsit de dragul sotiei. Imi pare rau si de sotie cand o aud cum plange la telefon si imi spune ca s-a schimbat si vrea sa fim din nou impreuna si sa nu divortez.
am fost k el de 3 ani si 8 luni zi de zi noapte de noapte.am avut certuri in acest timp dar treceam peste pt k ne iubeam.cele mai dureroase momente au fost cele in care ma mintia.in acesti ani de 2 ori iam demonstrat dovada atunci cand ma mintit.iam zis a 3 no sa mai fie.el tot timpu nega k ma minte dar sa dat de gol mia zis ca mai bn ma minte decat sa ma faca sa sufar,oare nu sufar mai mult daca ma minte?minciunile eram in legatura k fete.atunci cand muncea impreuna k ele era altul fata de mn.am iertet mult dar nu mai pot sa sufar,il iubesc mult si mie greu.luni am luat decizia sa ne despartim.eu am fost cu initiativa.el k de obicei pasiv.nu inteleg cand imi spune k ma iubeste si vrea sa fie k mn iar cand e vb de despartire pt el e ok.eu stiu k daca iubesti pe cineva lupti pt el?nul inteleg.nu stiu ce sa fac mai departe pt k mia luat increderea.sunt trista si singura.cum sa trec peste asta mai usor?
eu am fost parasita fara nici o explicatie nici la tel nu mi a raspuns e dureros ca m am indragostit de el dupa ce a "luptat"ceva timp sa mi castige dragostea nu stiu daca a facut o special cert e ca sufar mult chiar daca lupt din rasputeri cu sentimentele negative stiu ca nu ma merita si ca de fapt eu sunt cea castigata din moment ce a plecat asa dar tot ma trezesc in toiul noptii cu ochii plansi si ma intreb poate trebuia sa insist mai mult sa vad ce am gresit dar nu! sunt prea demna si nu ma voi umili in fata lui oare gresesc?
sunteti nebuni are dreptate nu trb sa suferiti din cauza unei femei sa stiti ca mai gasiti inca 10 dupa colt:))poate mult mia dragute:D!
sentiment aiurea si dureros cand are loc o despartire...acum trec prin asa ceva si simt ca nu voi putea sa imi revin vreodata.si cel mai aiurea ii ca s-a despartit de mine pt faptul ca "sunt o femeie puternica si independenta" ce sa zic....
Am fost cu el de la 21...si relatia a durat aproape 5 ani!acum al cei 26 de ani ma simt complet pierduta, si nu pentru ca el m-ar fi ajutat profesional, existential, ca nu ma pot descurca fara el in societate, ..nu! ci pentru ca nu-mi mai suport propria fiinta si identitate sexuala!M-a tot comporat cu niste fete muult mai urate si ..etc!..si acum eu nu pot sa-mi revin
Au trecut 7 luni, m-a parasit pe 1 decembrie 2010, inventand false motive..., detaliile sexuale in care a dat nu le pot posta...sunt josnice de orice traire UMANA, nu sunt o femeie ingradita de principii puritane..dar TOTUSI, a fost ceva dincolo de orice limita a relatiilor barbat-femeie! Tot ce imi doresc este sa-l uit pentru totdeauna!
este crunt prin ce trec, m-a anihilat ca femeie de pe fata acestui pamant nu pot sa ma privesc oamenii in ochi ma simt o ruina devastata emotional si sexual! Prin ce traume si santajuri emotionale am trecut nu pot exprima in cuvinte!Iar vina mea este ca sunt o fiinta slaba si nu pot trece peste ele zambind.Multumesc Razvan esa+mi
O doamneeee...sunt atat de multe povesti in care ma regasesc:((
eu am suferit enorm dupa fostul prieten si inca pot sa zic ca sufar pt k atunci cand il vad si observ cum se comporta si cat de schimbat e imi vine sa mor..deci am stat cu el un an si ceva..si dupa am observat ca nu se mai comporta la fel ..ca e foarte distant..si intr`o zi am iesit sa ne plimbam si l`am intrebat ce are..si o zis dak chiar vreau sa stiu..si logic ca i`am zis ca da..si o zis k o auzit de la vecinusu` k eu i`am zis k l`am inselat cu nush cine..cand de fapt eu cu vecinusu` nu vorbeam deloc..doar ne salutam..despartirea chiar doare..mai ales atunci cand tii foarte mult la aceea persoana..acum am alt prieten de 8 luni..dar tot mai imi vine in minte si fostul prieten..uneori..cu toate ca din cate stiu eu el inca nu are nici o relatie..:(
eu sufar de 2 luni si debea mi-am revenit!stiti de ce? nimeni nu stie de de?char nici io nu stiu de ce?deci am stat cu o ea 8 luni mi-a jurat iubire eterna,si intr-un bun final ma parasit,nici akm nu imi dau seama de ce si pt ce.cu toate k in ultima luna inainte de despartire nu ma mai puteam intelege cu ea,era k o nebuna,nu mai avea stare s stea linga min.Era mai tot timpul nervoasa..vroia sa scape de mine mai mereu. Intr-o seara ce ma cheama acasa la ea (hota pe desupra)o dore burtik..ma umilit de fata cu familea ei si mi-a dat papuci...dar e drept?deci io sufar si la ora actuala k nu stiu de ce ma lasat si pt ce ...vreau si io un raspuns va rog...
...mie foarte greu sa povestesc ce sa intimplat...totul a inceput de la o tragedie..kind sora lui a murit ;(.... de fapt ne impakam foarte bine si eram cei mai fericiti si toti ne invidiau pt dragostea noastra.dupa aceasta nenorocire,insa, sa schimbat f mult.. a inceput sa devina confuz si nu se gindea decit la moarte...nu stiam kum sal mai sustin si ce sa fac..o fosta dea lui a venit la mort ku gindul sal atraga..si dupa kiteva diskutii pe net de kare eu shtiam neam despartit.. el a vrut.. de fapt si eu am vrut dar imi era teama sal las ka sa nu dea vina pe mine k il parasesc in cele mai grele momente...lam intrebat dak e din cauza ei si mia zis k nu dar dupa nici 2 zile lam vazut ku ea... am suferit foarte mult.. chiar am simtit pt prima oara ce inseamna durere de inima.. la un moment dat aveam sa mor.. am avut norok de medici...credeam ca nu se va mai intoarce la mine si in aceste momente mau sustinut toti prietenii si familia si mau sfatuit sa nu mai iau legatura ku el ... asa am si fakut dar el a insistat..in foarte skurt timp sa intors la mn cerindusi iertare... lam iertat si pot sa spun k akum suntem cei mai fericiti...stiu k viata merge inainte indiferent de consecinte dar nam putut sa las totul in urma ca si cum nar fi fost nimik intre noi, lam iertat pt k il iubesc si ii inteleg suferinta...orikum din taoata aceasta intimplare am luat o lektie "tot ce e frumos nu poti uita, dar nici timpul nu trebuie sal pierzi.. pur si simplu trebuie sa fim optimishti" numai asa vom fi si fericiti!!
Oameni buni,nu stiu cum sa incep,am fost casatorita 16 ani..am fost o familie fericita. chiar de invidiat.asa spuneau toti. Tot calvarul a inceput acum doua luni,cand sotul meu ..mi-a spus ca vine de la o femeie. credeam ca glumeste..dar usor usor am aflat singura cine este femeia....o femeie mult mai urata ca mine..care a mai fost maritata si mai are un copil de 7 ani. Mda.. am incercat sa ma remontez ..sa iert ,sa ma prefac ca mi-e bine. si el la fel .dar al simteam..numai la era cu gandul...pe 4 martie faceam 16 de la nunta..eu cu o zi inainte..i-mi facusem bagajul si am plecat la o prietena in Bucuresti. El a crezut ca glumesc..ma suna dupa ce vine de la acea femeie in dimineata de 3 martie..sa-mi spuna sa ma intorc ,ca este ziua noastra. m-am intors..el facea bagajele sa plecam intr-o vacanta..pe drum ne-am hotarat unde ..am ales Italia. asa ca am stat cateva zile la festivalul de la Venetia..apoi am mers la Florenta iar la final am stat in Roma. Toate bune si frumoase..dar strasul si starea aceea incordata nu a disparut..nu a vea cum..la cat de grava era problema lui. Tot timpul a tinut telefonul inchis..iar in ultima zi ,la deschis. .au inceput telefoanele de la ea..si mesajele. asa am terminat o vacanta si o relatie de 16 ani de casatorie. afland in ultima seara..dupa o cearta zdravana. in clipa cand a adormit..citind mesajele ei catre el. .."cum ca este gravida" ..asa am inteles stresul in care a stat el ..atata timp. a fost hartuit si amenintat.pana a cedat. Cert este ca noi..in 16 ani nu am reusit sa avem un copil..iar acest copil..la facut sa aleaga soarta mea. eu am fost moneda lui de schimb. De parca eu,nu mi-as fi dorit la fel de mult un copil.. din clipa cand a vazut la ecograf ca este gravida. a plecat de acasa. .sunt doua saptamani si ceva.. iar el nici nu a avut curajul sa mi-o spuna in fata..a sunat la sora mea.. sa ma pregateasca de despartire..sa ma sustina.. ea si mama.. mama o femeie la 70 ani ..cum ar putea sa ma sustina cand a trecut prin moartea tatalui in ianuarie anul acesta. din contra ..eu ar trebuii sa o ajut. ..Este un las! nu inteleg cum a putut sa-mi faca una ca asta..am avut incredere totala in el si ma dezamagit. Cert este ca de Buna vestire" am primit citatia la divort ..iar la sfarsitul lui mai va fi prima intrevedere. Nu am mai trecut prin asa ceva.. nu stiu cum se va termina aceast cosmar,dar imi este tare greu si sufar enorm. Nu meritam asa ceva! P.S ..nu cred in vraji.dar pare a fi vrajit. .dar nu este omul cu care am trait eu atatia ani,nu-l recunosc. Este grav ce se intampla..Nu stiu cum voi trece peste calvarul acesta.. ca ma topesc pe zi ce trece.
Eu nici nu stiu daca m'am despartit sau nu, cert e ca sufar enorm de mult. Am fost implicata intr-o relatie cu cineva care nu ar fi trebuit... cred ca daca as zice tigan, casatorit si cu cati ani multi diferenta .. as spune multe... nu am fost cu el pentru bani, am fost cu el pentru ca m'a iubit si m'a respectat, m'a facut sa ma simt iubita si asta cred ca conteaza mult. Nu a durat mult, juma' de an, dar am iubit amandoi, am profitat de fiecare clipa in care am fost impreuna. Sa revin ,,, nu is parasita, inca mai tinem legatura, inca il mai iubesc si inca ma mai iubeste ... De aici cred ca si durerea imensa .. Si cel mai rau din toate astea e ca suntem amandoi constienti ca nu e de viitor, si ca eu trebuie sa imi gasesc ceva al meu , dar asta nu e un motiv bun ca sa trec peste si sa nu mai sufar ...
totul este trecator in viata.de multe ori suferim si plangem pt oameni care n-au meritat.am suferit si eu,am plans,am disperat,dar nu uitati ca fiecare zi care vine,e o alta zi si nu stii ce poate sa-ti aduca.oricat ai suferi,vine o zi in care te trezesti dimineata si faci bilantul zilelor si anilor care au trecut si ce realizezi? ca partenerul de viata(indif sot sau iubit),a fost un ticalos,un afemeiat,venea acasa cala hotel,la haine spalate si la mancare gatita?fetelor,ascultatima si nu acceptati compromisuri,tineretea nu se mai intoarce niciodata.alt farmec ai la 20,altul la 30 si altul la40.viata este atat de frumoasa,daca stii sa o traiesti,sa-ti cauti partenerul de viata,potrivit,tata la copii si barbat in casa.acum,la 40 de ani mi-am refacut viata,cu un om care n-as fi crezut ca v-a veni niciodata in viata mea,sunt fericita,dupa11 ani de viata trista si agitata care n-ameritat o lacrima de-a mea.eram vesnic trista,suparata si cu nervi din cauza problemelor pe care le aveam cu el.era sa-mi pierd locul de munca din cauza stresului ca ma certam cu toata lumea,dar in sfarsit mi-am gasit jumatatea.de multe ori in sinea mea,gandesc cu ce fel de om mi-am petrecut 11ani din viata mea.cu un om care n-astiut sa ma aprecieze,n-a stiut sa ma respecte,pt ceea ce sunt.am avut puterea sa-l parasesc,dupa multa gandire,pt ca eram in cumpana,s-o fac,sau sa n-o fac?pana la urma am facut-o.mi-am castigat increderea in mine si mi-am luat viata in mainile mele.am vrut sa-i demonstrez ca pot trai si fara el.facusem si alte tentative sa-l parasesc,dar dupa un timp ma intorceam ca si cainele batut:si stiti de ce?pt ca-l iubeam.dar el nu m-a iubit niciodata.eram doar tipa bine,eleganta,care-l insotea la intalnirile cu prietenii,cu asociatiisi partenerii de afaceri.acum nu-mi pare rau nici o clipa de pasul pe care l-am facut.acum sunt fericita,in curand voi deveni mamica si ma simt implinita,dar dupa cum spune cantecul grecesc"o erotas me erotas pernai",adica"dragostea cu dragoste trece",nu acceptati compromisuri,viata e scurta,stergeti-va lacrimile si mergeti mai departe.intotdeauna se gaseste cineva sa ne iubeasca asa cum suntem,cu calitati sau defecte.(este valabil si pt barbati).
Parasesti , esti parasit, imposibil ca nici un baiat sau fata sa nu fie in aceasta situatie. Dar MINCIUNA intr`o relatie cum poate fi numita?! De ce trebuie sa suferim din cauza minciunilor?! Cat Suferim Din Cauza Minciunilor?!
Cum poti sa spui asa ceva?Barbatii sufera enorm cnd e vorba de despartire daca au iubit cu adevarat.Recunosc ca nici eu nu am prea suferit in trecut dar nici nu am facut pe altcineva sa sufere...si daca am facut asta am incercat sa ii alin suferinta.Dar acum de 2 luni sufar.sufar al dracu de tare si parca nu mai simt nimic pentru nimeni,casa nu mai e casa, persoanele de langa mine nu mai sunt persoanele de dinainte...parca totul e doar o cutie goala , dar ce sa zic poate ca sunt un mare prost dar inca o iubesc mult de tot... Pot sa ii dictez creierului dar inimii nu:(..Si barbatii sufera ...Uite si un citat frumos... Ceilalţi lupi m-ar sfâşia, dacă ar şti că urletul meu e, în realitate, un plâns.-Octavian Paler în Scrisori imaginare
Multumesc Alina pentru respunsul tau....asa ma gandeam si eu ca i-ar fi placut sa joace pe mai multe fronturi. Acum cand ma mai suna din cand in cand nu ii raspund, il ignor pe messenger cand ma contacteaza pentru tot felul de prostii. Nu m-as intoarce la el nici daca m-ar implora pentru ca rana pe care a lasat-o in urma nu se va vindeca niciodata oricata dragoste imi ofera iubitul actual. Eram curioasa sa aud si alte pareri, sa vad daca ceea ce presupuneam eu este adevarat sau nu. oricum iti multumesc din nou pentru sfatul tau.
Nu sunt baiat dar totusi am citit povestea ta si as vrea sa spun si eu o parere :)...asadar,cred k facea toate acele gesturi doar ca sa-ti atraga atentia,sa nu te lase sa-l uiti...e Evident ca ii pare rau de decizia luata,daca nu-i pasa de tine ,fi sigura ca nu mai dadea niciun semn si se distra linistit...E o vorba care se aplica si la el "lasa-ma dar nu-mi da pace"...stiind ca tu il iubesti,crede k pleaca si se intoarce cand vrea el la tine...Dar tu nu mai lasa umbrele trecutului sa te urmareasca,mergi mai departe cu actuala relatie iar ex-ul a avut sansa lui..."trenul a trecut si prin gara lui,a oprit putin dar el nu s-a urcat"...mult succes!!
Aveam 21 de ani cand l-am cunoscut..el 19. Am trait o relatie superba, fara certuri, non-stop impreuna, sex si distractie la maxim. Devenisem cei mai buni prieteni, stand nopti intregi de vorba despre orice. certurile erau minore de genul unde mergem, ce film vedem etc. A tinut 4 ani aceasta relatie pana cand am terminat eu facultatea (medicina veterinara tine 6 ani), el mai avand inca 2 ani de facultate..eram in aceeasi facultate dar ani diferiti. In vara cand am terminat mi-a spus ca nu mai stie ce simte pentru mine, ca vrea o pauza...mi s-a rupt inima in doua dar am acceptat( vroiam sa stea cu mine din iubire nu din mila). Mi-a zis ca sunt cel mai bun prieten al lui dar nu stie daca ma mai iubeste. Am incercat sa imi continui viata...plans non-stop, 10 kile date jos in 2 saptamani de ma zbura vantul la propriu..fantoma. El in schimb la 2 saptamani de la despartire avea relatie noua. Durerea mai mare a fost dupa despartire cand a inceput sa ma sune si sa imi trimita mail-uri cu cine se culca el, in ce pozitii, ce frumoasa e ea etc. Simteam ca innebunesc...cand ziceam ca mi-am revenit, brusc ma suna daca vreau sa vina in vizita la mine desi el avea pe cineva. Sunt un tip de 3 ani care ma iubeste asa cum sunt, care mi-a fost la greu etc. Insa tot ma gandesc de ce fostul s-a purtat asa de urat cu mine dupa ce ne-am despartit....el a vrut ruptura, nu eu...eu sufeream cand el se culca cu tot ce prindea.. Poate un baiat imi poate explica ce era in capul lui. Va multumesc pentru atentia acordata si capul sus!!
Nu credeam vreodata ca voi ajunge sa sufar dupa vreun barbat...pana pe la 17-18 ani luam viata in gluma,stateam cu baieti dar nu ma implicam emotional,nu cred k am avut relatii mai lungi de 4-5 luni :-j aveam impresia ca toti vor doar sex,eram rece cu ei...parintii mei mi-au dat anumite conceptii despre viata si au fost f exigenti cu mine,invatam bine,eram cuminte..in fine,nu vroiam sa-i dezamagesc :|...nu ma atrageau pustanii,vroiam un barbat serios...primul meu revelion fara familie :)..acolo l-am cunoscut.Au urmat alte multe iesiri cu prietenii comuni.Intre noi a fost un respect reciproc inca de la inceput,era mai mare decat mine si ma atragea personalitatea lui puternica...dar,era opusul celor pe care ii cunoscusem pana atunci,..era student la medicina si pt el cartea era pe primul loc si nu prea era vazut in compania femeilor desii avea 23 de ani...il placeam nespus de mult si simteam k si el are ceva pt mine dar... abia dupa un an si ceva am fost impreuna...terminam primul an de facultate si a urmat o vara de vis...in toamna am plecat cu bursa in Franta pt 6 luni..distanta ne-a apropiat si mai mult,vorbeam zilnic,..ce sa mai,simteam k traiesc!!!dupa 3 luni,a venit la mine..a urmat o saptamana de vis la Paris(acolo s-a intamplat marele moment din viata mea)..ne iubeam!!timpul a trecut,m-am intors in tara..dupa cateva luni in care nu mai facea nimic sa ma tina langa el,eu sufeream enorm.. mi-a spus ca ii pare sincer rau dar nu vrea sa ma mai chinuie pt ca el e rece cu toata lumea,nu se poate atasa de nimeni, k ii e mai bine singur,..au trecut 2 luni de atunci dar nici acum nu stiu ce s-a intamplat cu adevarat(stiu sigur k nu e vorba de o alta)...am suferit enorm,..plangeam pana nu mai stiam de mn,lipseam de la fac,ma imbatam...in speranta ca,doar doar voi uita tot...dar n-a fost asa,mai mult rau imi faceam...avem prieteni comuni care imi spun ca nu pare foarte fericit de decizia pe care a luat-o...ma-ntreb:oare chiar a simtit ceva pt mine sau toata "povestea de iubire" era doar in mintea mea??!!.. :(
daca iubesti pe cineva asta nu inseamna sa-l accepti si cu bune si cu rele? sa accepti si calitatile si defectele celui/celei pe care iubesti? din cauza asta eu sunt pe pragul de a ma desparti pentru ca iubita mea tot incearca sa ma schimbe..si orice as face si orice i-as arata ca m-am schimbat.. ca sunt mai responsabil si mai maturi ea tot nu e multumita tot vrea mai mult si mai mult..
dk vrei sa vb lasa id.. si te ajut eu.. am mai ajutat multe persoane sunt baiat si pot intelege
Sunt 2 luni cand nu am mai pus mancare in gura si ma trezesc plangand in fiecare dimineata ... pot sa o spun sincer ca a fost si va ramane mereu primul baiat de care m`am indragostit ... 5 luni am fost cei mai fericiti,ne trezeam sarutandu`ne ... ne faceam cafelutza si stateam si povesteam anumite lucruri pe care nu cred ca eu aveam tupeul sa le spun cuiva ... dar el a stiut sa faca din mine cea mai deschisa persoana ... sincer acum daca ar venii inapoi cred ca as fi cea mai fericita ... l`as primii cu bratele deschise si as face orice numai sa stiu ca ii este bine ... as fi in stare sa imi dau si viata ... dar de multe ori m`am intrebat "oare merita un asemenea sacrificiu ? " el de cand il stiu a fost un baiat mai golanash iar eu invatzata de parintii mei sa fiu fata ordonata si mereu cuminte ... dar el putea face din mine tot ce vroia ... de fel sunt naiva si atunci cand iubesc uit de limite si nu mai imi pasa de nimic ... 99 % din timpul pe care l`am petrecut fara el a fost un calvar ... am incercat sa il uit cumplandu`ma cu un amic de`al meu dar totul a esuat deoarece eu nu ii puteam oferii dragostea de care avea el nevoie ... si ne`am despartit si cel mai rau e ca el inca stie ca sunt cu cineva si mi`a aratat ca il doare si ma intreba "cum ii poti spune ca il iubesti la o saptamana dupa ce ne`am despartit ? " nu stiu ce sa mai fac dar sincer il vreau inapoi ... imi vreau fiecare clipa inapoi .. fiecare sarut de buna dimineatza si de noapte buna ... fiecare strangere de mana si tinut in brate atunci cand imi era mai greu ... dar toate astea imi sunt imposibile deoarece el are acum pe altcineva cu care este exact din urmatoarea zi de cand noi doi ne`am despartit :( asta m`a indemnat sa ma cuplez cu cel mai bun amic al meu dar fara sa imi dau seama am facut cea mai mare prostie pe care nu stiu daca o mai pot remedia :( Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu ... e asa de dureros si atatea locuri in care imi aduc aminte de tot :((
tot ce pot spune este ca, eu credeam ca e totul perfect,ea spunea ca nu ar putea trai fara mine.. imi scria scrisori a fost frumos pot sa spun ..ceva rar intalnit de mine..dar cu toate astea s-a dus.. si inteleg ca nu stiu sa aprecieze majoritatea.. si bun ai dreptate dar nu ai cum sa stii ..poate ca este o persoana ascunsa.. si asa va fii mereu..si ce am mai observat. prietenii strica totul.. mereu a stricat totul asta numai din cauza lor..majoritatea fetelor cred toate idioatele pnt ca cica sunt prietenele ei..si mai intervine un baiat si s-a dus totu.. ca mai zice si ala.. nu stiu cate abureli si gata..asa ca :D tu cred ca esti pro fete eu in mom de fata sunt contra si pot spune ca 99% mai au multe de invatat .... si stii de ce nu sufar asa ff mult? pnt ca m-am saturat de laudele lor ( sunt fata perfecta stiu sa ofer) si stie pe naiba .... pfff :))
Nu stim noi cat si in ce masura putem cantarii suferintele unui baiat sau unei fete. Este o diferenta foarte mare in suferinta atunci cand cineva se desparte de o persoana pe care doar a simpatizat-o si este si mai mare suferinta atunci cand o persoana a iubit cu adevarat. De aceea este de preferat sa te gandesti bine inainte sa iti formezi un cuplu, ca nu cumva peste catva timp sa observi ca nu tine la persoana respectiva si o poti face sa suferi.
Sunt baiat am 19 ani.. si pot sa spun ca sunt destul de matur fata de alti baieti si am descoperit ca iubirea este foarte greu de gasit .. am stat o perioada destul de lunga cu cineva si m-am trezit cu un pa.. pot sa spun ca mai bn cant.. sau fac altceva decat sa mai incerc.. iau o pauza.. am descoperit.. ca degeaba se lauda fetele asa de mult.. ca defapt nuj daca 1 din 100 sunt asa cum spun ele..
sa fii parasita ....fara sa iti spuna inainte te iubesc....este greu de suportat...ai senzatia ca a uitat ceva sa spuna inainte de a pleca...si vrei sa vezi ca vrea sa vina inapoi....e orgoliu feminin care simte asta....e bine ca fiecare femeie sa fie mai pozitiva.,..sa asculte Cargo...Ploaia....si sa isi dea seama ce simte el dupa ce a plecat....si sa fie fericita ca cineva candva se mai gandeste la ea...si asta e partea pozitiva sa incepi o viata noua...si sa incepi cu timpul sa ai incredere in iubire si ceea ce inseamna te iubesc si respect....
am si luat am si dat si am ajuns sa n mai stiu ce vreau , despartirile sunt la fel de fiecare data , si mai greu este cand te face persona care o vrei cu adevarat si o iubesti , visez ca este si acolo o fata pt mine sa suporte un nebun frumos :)))
Atunci cand te indragostesti si iubesti tre sa iti asumi responsbilitatea si sa fii constient(a) ca vei suferi ,Eu cred ca cel mai de neiertat este minciuna cel putin pentru mine...
Hmmmm...... Chiar nu sunt de acord!
Nu exista cuvinte suficient de intelepte care sa aduca vreun dram de alinare celor care au fost parasiti, fie barbati, fie femei, in ciuda eforturilor inumane de a mentine armonia in relatie. Si eu sunt unul dintre "parasiti" , un "prost" cum s-ar spune, care s-a dedicat mult prea mult, pana la autoanulare. Stiu ca intelegeti ce vreau sa spun, voi, toti cei parasiti, abandonati, aruncati dupa folosinta, umiliti si lasati sa zaca in lacrimi si noroi pe marginea drumului. Singura solutie este iertarea. Sa ierti tot si sa poti intelege ca asa e ea/el. Ca atata poate. Ca asta este calitatea pe care o poarta. Ba mai mult, atunci cand nici macar nu stie/nu vrea sa realizeze aceasta despartire cu un minim de consideratie pentru sentimentele si suferinta celuilalt. Cand o face plangand alaturi de tine, suferind langa tine si incercand sa-ti explice ca nu poate. Pur si simplu nu poate ! Ca vrea de fapt ceea ce ii e rusine sa-si recunoasca si propriei persoane in oglinda: bani, marire de sine, imagine, respect, adoratie, putere s.a.m.d. Stiti la ce ma refer. Oameni slabi, fara vreo directie anume, a caror fericire e cladita pe cadavre, fiindca nu esti prima persoana careia probabil ca-i face asa ceva. Va rog din suflet, pe toti cei aflati, ca si mine, in aceasta durere inimaginabila, sa considerati ca un anonim, un „prost”, empatizeaza cu voi si va intelege durerea. Eu stiu cum e. Si va rog sa iertati, spre binele vostru. Incercati sa iesiti din voi insiva, imaginati-va cum va se scurge din voi intreaga voastra fiinta. Toate sperantele, durerile si toate gandurile. Ramaneti goi de orice fel de gand. Autoanulati-va, ca tot asta ati facut si pana acum. O sa ramana doar iertare si intelegere, mult mai multa forta si o seninatate. Durerea va ramane mereu insa o veti percepe din alt unghi, de deasupra celuilalt. Nu ati fost slabi, dimpotriva, ati luptat, in ciuda tuturor racelilor, jignirilor si indiferentei celuilalt. Acum, daca si iertati, va dati seama ? Nu e o rusine sa plangi dupa ce ai luptat atat si ai fost abandonat, fie ca esti femeie, fie ca esti barbat. E o rusine sa nu plangi. Pana si animalele plang. Incercati sa iertati. Doar asa se poate.
Heloo! Suferinta NU e o virtute si e putin caraghios tonul folosit de mai multi dintre cei ce au scris pe acest site, ca si cum ar fi un concurs de suferinte. E adevarat ca o dragoste autentica poate avea ca revers o suferinta puternica atunci cand sunt motive-pierderea fiintei iubite, suferinta prin care trece acesta, etc- dar nu plecati de la premisa ca automat intensitatea suferintei e si masura pentru adevarul dragostei si profunzimea acesteia. De multe ori suferinta de genul asta e provocata de alte motive-chiar egoiste uneori - si poate indica o insuficienta maturizare psihica, deci un lucru negativ. Poate fi vorba despre o labilitate psihica -cum spunea Ortega Y Gasset cine dispera din cauza dragostei si se gandeste la lucruri necugetate, cel mai probabil ar face la fel si in cazul altei pierderi suferite, spre exemplu daca ar pierde o mare suma de bani. In multe cazuri , multi nu sunt in stare sa se bucure cu adevarat, sa aiba niste trairi intense pozitive, si doar cand pierd motivul care i-ar fi putut face fericiti, au ca si compensatie o intensitate a sentimentelor negative. In unele cazuri,in schimb, da, suferinta poate fi expresia a unor sentimente cu adevarat autentice!
Eu pana acum am suferit de multe ori.Si de fiecare data trebuia sa fac cate o prostie.Incercam sa imi tai venele sau luam o doza mare de pastile dar pana la urma mi-am dat seama ca daca mor nu castig nimic si ca baieti mai sunt o gramada.Si am trecut peste toate.su sunt bine.asa ca fetelor nu mai puneti suflet la un baiat ca nu e bine si sa nu incercati ce am facut eu.
si da am avut si eu parte din vina deoarece sa spunem ca am neglijat-o in ultimale 2 luni...dar cand iti schimbi anturajul iei o noua atitudine si vrei sa incepi o viata noua normal ca se va ajunge la asta...cand tu te superi si esti trist ca ea e suparata/trista si sa vezi ca nu mai comunica cu tine si comunica cu persoane cunoscute tie,si cand aflii lucruri nu tocmai normale dupa ce te-ai despartit cum sa nu o urasti?o ura conectata la iubire teama,singuratate,e mai bine ca s a intamplat acum chiar daca au trecut aproape 3 ani decat mai tarziu..orice sut in fund e un pas inainte..cineva acolo ma asteapta nu disper..suferinta a fost mare acum1 an cand am iertat-o dupa ce m-a inselase..am ajuns la concluzia ca o persoana daca te inseala sunt 90% sanse sa o faca din nou..si din nou mi-a fost dovedit acest lucru..Nu mai exista iertare odata ce ai fost inselat.pt ca pur si simplu o va face din nou mai devreme sau mai tarziu..oricum experienta aceasta m-a facut sa imi pazesc mult mai bine inima si sa nu ma mai deschid asa repede..sper ca ea isi va gasii alesul si ca va avea o viata mai buna..daca se va intampla contrariul nu ma va face decat sa fiu nepasator si sa ii plang de mila..dar de primit inapoi nu are rost..stii zicala...daca te inseala prima data e din vina ei..a doua oara e din vina ta..gata deja m-am destainuit prea mult..m-am descarcat in fata voastra..multumesc.
Posteaza comentariu