Iubirea ca stare adolescentina sau iubirea matura?

Buna! Ma numesc Cami, am 21 de ani si sunt un Peste veritabil. Scriind e-mailul asta cred ca sunt penibila pentru cei care ma cunosc. Dar simt nevoia sa fac lucrul acesta. Cred ca ati mai citit e-mail-uri din astea asa disperate ca al meu. Dar sincer nu imi pasa, simt nevoia sa vorbesc cu cineva despre experienta mea, care sincer pentru unii este o telenovela de 2 bani.

Azi sunt 3 luni de cand am fost parasita de prietenul meu de 3 ani pentru una de 17 ani. Citind varsta ei si a mea o sa vi se para totul o poveste banala intre tineri, sa zicem, dar nu cand personajul masculin are minunata varsta de 32 de ani.

Ce am vazut la el? Sincer, la inceput nici eu nu stiu; eram cu un an mai mare decat actuala lui prietena cand l-am cunoscut, vedeam o aventura de o vara dar mai apoi s-a transformat intr-o relatie serioasa. Vorbeam adesea ca ne vom casatori, ca el se va muta in orasul unde eu urmam sa devin studenta, ca vom avea copii. Totul era perfect. Dar mai apoi distanta dintre noi, faptul ca eu eram plecata la facultate, desi in anul 1 ne vedeam week-end de week-end... Totul incet-incet a inceput sa se schimbe - el, eu, anturajul sau incepea incet sa imi provoace o stare de disconfort.

Claudiu Ganciu - psiholog si psihoterapeut la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, raspunde:

Iubirea ca stare adolescentina sau iubirea matura? Iata o intrebare care poate parea dificila. Iubirea adolescentina pare sa fie legata de multa implicare, de mult patos. Iubirea matura este mai asezata, mai fixata.

Ce se intampla insa cu prietenul lui Cami? A intalnit o adolescenta de 18 ani, apoi a intalnit o alta de 17 ani. Pare sa fi simtit o atractie pentru ambele in momente diferite. Cand tu ai inceput sa fii departe iar frecventa intalnirilor voastre a scazut semnificativ, atunci a aparut aceasta noua relatie a lui.

Ce putea sa intelegem de aici? Daca am vorbi despre o iubire matura, atunci ar fi logic ca una dintre voi sa fie cea asupra careia s-a fixat cu adevarat in spontaneitatea lui. Daca acest lucru nu este adevarat, rezulta ca mai este necesara o varianta - o anumita incapacitate care, in contextul dat (pe baza datelor pe care le mentioneaza Cami), ar putea sa fie de urmatorul tip:

Incapacitatea de a nu rezista atractiei fata de persoane de sex opus mult mai tinere decat el. Ar fi o forma de pedofilie acceptata social prin care se exprima partenerul tau. Pedofilia este o stare naturala, exista atractie intre sexe iar o persoana tanara este mai atragatoare decat una in varsta. Atat timp cat vorbim despre o incapacitate de fixare, ca o schema care functioneaza mereu, atunci vorbim de un simptom care conduce la aceasta situatie.

In acest caz prietenul tau are o problema psihologica - faptul ca exista o schema pe care are tendinta sa o regenereze la infinit. Acest lucru se va intampla si mai departe atat timp cat cauzele care genereaza aceasta schema nu sunt constientizate de el. Schemele de relationare de acest tip sunt foarte frecvente in viata multor oameni care nu au constientizat ceea ce se intampla cu ei prin intermediul unei psihoterapii.

Plecarea ta la facultate a echivalat cu o "proba" - poate el nu poate sa accepte sa fie singur. In aceasta caracteristica ceea ce domina este teama sa de singuratate, de a nu fi cu cineva in imediata sa apropiere. Aceasta inseamna ca el are nevoie de cineva care sa fie in permanenta cu el. Nu vorbim despre o stare de iubire ci despre una de dependenta fata de o persoana de sex feminin asa cum copilul mic este dependent de mama.

Este posibil ca prietenul tau sa fie prea departe de el insusi pentru a sti ceea ce se petrece cu el iar in acest caz ceea ce pare a fi iubire ascunde de fapt un simptom al unei incapacitati, temeri sau, mai bine zis, este redesteptarea a ceea ce a fost in copilarie ca si cum o persoana ar cauta un teritoriu pierdut din copilaria sa.

Este o situatie des intalnita. Multe iubiri nu sunt decat manifestari ale unor "suferinte" psihologice pe care o persoana cauta sa le ascunda prin sentimente pozitive. Exemplul cel mai clar ar suna astfel: "o iubesc cu disperare pe aceasta persoana pentru ca acesta este un sentiment pozitiv, altfel ar trebui sa accept ca imi este teama sa fiu singur ceea ce mi-ar crea o stare de suferinta deoarece ar trebui sa imi infrunt propria teama".

Faptul ca el era dispus sa accepte ideea unei relatii de lunga durata presupune disponibilitatea sa de a se centra pe o persoana, cu alte cuvinte de a accepta sa fie altfel decat este. Aceasta poate sa fie partea care simte ca exista schemele pe care incearca sa le depaseasca prin propriile puteri. Dar, cand vorbim de un simptom, acesta este de regula mai puternic deoarece are radacini mai adanci decat propria putere a Eului unei persoane.

Nu este ilegal sau imoral si este posibil ca o persoana de 32 ani sa fie indragostita de una de 17 - 18 ani. Dar daca aceasta este o schema care se repeta constant atunci vorbim despre o schema care pune in discutie starea de suferinta neacceptata a prietenului tau.

In multe relatii de acest tip regasim nevoia unei fetite de a-si gasi un tata care prin ceva seamana cu tatal real sau imaginar din sufletul sau. Exista ceva ce ai gasit oare la el si de care resimteai nevoia? Este posibil sa fie astfel.

Ce poti face?

Viata merge inainte indiferent de ceea ce decizi. Poate a venit timpul sa accepti ca nu poti sa fii cu el si sa lasi suferinta pierderii tale sa se manifeste liber. Poate ca este momentul sa te intorci cu gandul in aceasta relatie si sa incerci sa intelegi ce nevoi si-au gasit cu adevarat realizarea prin el, ce din tine a simtit atractia catre el si alte amintiri, asociatii care iti vin in minte.

Pe de alta parte, poate ar fi timpul sa intelegi suferinta lui si faptul ca ceea ce se petrece cu el are cauze in functionarea lui psihica. Sau poate sa accepti ca o iubeste cu adevarat pe adolescenta cea noua. Sau poate este timpul sa te fixezi si pe alte roluri ale vietii tale - facultate, etc. (nu cunosc varietatea rolurilor tale).

Poti face multe, dar sa nu uitam ca functionam intr-o lume reala, in care nu putem sa avem intotdeauna ceea ce ne dorim.







Arhiva