Eva.ro ramane o un mijloc prin care tu poti sa te descoperi, dezvolti, cunoaste mai multe despre tine si viata ta. Asteptam intrebarile tale la adresa: "/>

Ce alegere sa fac?

Am 38 ani, sunt o femeie care mai tot timpul, toata viata a fost singura. La capitolul dragoste intotdeauna am suferit, si m-am simtit atat de ranita de fiecare data. Acum am un copil, pe care mi l-am dorit din tot sufletul. A venit intr-un moment cand simteam atat de mult sa daruiesc dragoste, simteam nevoia de ocrotire, cred ca sentimentul matern explodase in mine.

Copilul a venit la putin timp dupa ce m-am casatorit. Nu am fost deloc sigura inca de la bun inceput ca aceasta casatorie va dura. Sotul meu era un om de un egoism iesit din comun. Nu a vrut sa iau nimic impotriva unei sarcini nedorite si eu am crezut ca totusi vrea sa se intample, sa aiba un copil, mai ales ca fiecare atunci cand ne-am casatorit aveam 33 ani. A trebuit sa-l parasesc. Era un om atat de rau, nu-i pasa decat de persoana lui. Sunt singura de mult timp, copilul acum are 5 ani si il iubesc atat de mult, dar viata mea, ce fac oare cu viata mea. Sunt totusi o femeie tanara, nu-mi arat varsta, ma ingrijesc, ma simt chiar atragatoare si cred si in acelasi timp simt ca intr-o zi imi voi gasi adevarata jumatate.

De aceea va spun ca am descoperit o persoana atat de sensibila, buna, dar este prins intr-o relatie de peste 1,2 ani si el imi spune sa am rabdare ceva timp, pentru rezolvarea acestei probleme.
Departe gandul de mine sa-mi construiesc fericirea pe nefericirea altora, dar tin la acest barbat. Inca nu am ajuns la capitolul dragoste, suntem la inceput si ca orice inceput totul este de vis. Intrebarea mea este cat timp sa mai astept, pentru ca el sa ia o decizie. Eu una nu pot merge mai departe, ma simt uneori de rezerva. Atunci cand suntem impreuna ii da uneori beep pe telefon, de fata cu mine, (el justifica acest fapt spunandu-mi ca vrea sa evite niste certuri acasa). Chiar acum cand va trimit acest mesaj suntem putin suparati, il consider uneori un om fara putere de decizie, plin de suspiciuni si care nu stie de fapt ce vrea, oare am dreptate? Va rog mult chiar am nevoie de un sfat de la un specialist "al sufletelor". Ce ma sfatuiti, sa lupt in continuare pentru acest barbat (credeti-ma, merita), dar am atat de multe semne de intrebare.


Claudiu Ganciu - psiholog si psihoterapeut la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, raspunde:

O intrebare simpla - ce este de facut? Incotro sa o iau. Sa lupt in continuare sau sa ma retrag? Aparent intrebari foarte simple cu raspunsuri banale la prima vedere.

  • Varianta 1: continua sa lupti pentru el, merita pentru ca tu singura consideri astfel, te iubeste din moment ce este langa tine.


  • Varianta 2: renunta, tu simti ca stai langa un om care nu poate sa aiba suficienta putere de decizie.
    Ce tie ti se pare posibil, lui i-ar fi imposibil.


  • Ce simpla ar fi viata daca una din aceste variante ar fi adevarata si cealalta ar fi falsa. Din pacate, viata este mult mai complicata. Este putin probabil ca el sa fie doar prima sau doar a doua varianta.

    Asadar un sfat direct este imposibil deoarece ar presupune ca omul pe care il iubesti este ori bun, ori rau. Daca te uiti la filmele americane de categoria B, vei vedea ca acolo eroul pozitiv este perfect iar cel negativ este un ticalos pur. Personajele dn telenovele au aceleasi caracteristici - sunt ori perfecte din toate punctele de vedere, ori total contaminate si urmaresc in mod constant raul eroinei principale.

    Din pacate (desi mai corect ar fi sa spunem din fericire) aici suntem in planul realitatii, asa cum este ea. Iar in planul acestei realitati numai tu poti sa-ti asumi consecintele actiunilor tale. Nimeni nu are puterea sa o faca in loul tau. Poti continua sa lupti sau sa te retragi, este important sa accepti propria decizie si sa continui.

    Daca ne-am intalni intr-o scurta sedinta de lucru, probabil ca ceea ce am face ar fi urmatorul lucru:
  • hai sa vedem impreuna cam ce reprezinta viata ta in acest moment;

  • hai sa vedem impreuna ce cauti, cu adevarat, in viata. Oare care sunt nevoile tale? Cum putem afla cam ce temeiuri sunt fundamentale pentru tine?


  • Evident ca pentru a putea da un raspuns la intrebare ar trebui sa facem un lucru destul de inedit.
    Sa nu ne propunem sa raspundem la ea ci sa o cunoastem pe protagonista prin ceea ce simte ea. Ca modalitate de cunoastere ti-as propune sa vedem persoanele importante din viata ta - fostul sot, copilul, actualul partener.

    Cand vorbesti despre copil vorbesti despre nevoia de ocrotire, nevoia de a contine. Iata o nevoie importanta pentru tine.
    Cand vorbesti despre fostul sot, ne povestesti despre egoismul lui. Ca despre o persoana care nu este dispusa sa iti daruiasca nimic din ceea ce este. Partenerul actual este o persoana sensibila. Oare ce inseamna aceasta? Nevoia din spatele atractiei pentru o persoana sensibila sa fie...?

    Ceea ce mi se pare cert este ca oamenii sunt complecsi, ei au tendinta sa vada si sa simta lucruri amestecate - si bune si rele la ceilalti. Asa cum tu ai vazut la fostul tau sot o persoana egoista (partea rea) dar ai avut si motive pentru care ai acceptat sa-ti fie partener (partea buna), poate la fel sta situatia si cu partenerul tau actual - vezi o parte buna si una rea. Aceasta este starea naturala din punct de vedere psihologic. Nevoia de simplitate ne face sa fortam situatia si sa accentuam o anumita latura - cea buna sau cea rea, in functie de ceea ce simtim pentru o persoana.

    Eu as reformula intrebarea:
  • Meriti tu un asemenea barbat? Daca da, atunci de ce nu ai continua sa incerci sa-ti creezi relatia dorita?

  • Meriti tu un alt barbat? Atunci de ce ai continua in aceasta relatie?


  • Este o prima intrebare dar intrebarile profunde se afla prin intermediul propriei spontaneitatii si al lucrului cu Eul Autoreflexiv.
    Numai atunci vei sti cu adevarat ceea ce cauti si ceea ce gasesti. Principala recomandare ramane aceasta: "nu te centra pe el, ci pe ceea ce se petrece in tine", numai asa vei gasi raspunsurile corecte la semnele de intrebare pe care ti le ridici.

    Iar cand spun a te centra pe tine aceasta inseamna, in fapt, a vedea ceea ce este in sufletul tau, in ceea ce esti, cum ai ajuns sa fii asa, etc. Cu cat vei cobori in tine mai adanc, cu atat vei descoperi ca intrebarea din acest moment are un raspuns atat de simplu.

    Iti doresc sa ai capacitatea de a vedea foarte clar ceea ce exista in viata ta in acest moment...







    Arhiva

     

    Posteaza comentariu

    Greu de citit? Regenerare cod