Cum comunică bebeluşul tău

Înainte ca un copil să rostească primele cuvinte, el foloseşte sunete şi gesturi pentru a comunica. Fie că zâmbeşte sau plânge, loveşte sau face cu mâna, află de ce această comunicare timpurie este importantă şi cum o poţi încuraja.

Nimic nu este mai important pentru copii decât legăturile emoţionale profunde pe care le dezvoltă treptat cu părinţii lor. Acesta este un element important al creşterii şi educării copiilor. Iar aceste legături emoţionale puternice sunt la fel de importante şi pentru părinţi. Într-adevăr, ce poate fi mai emoţionant decât primul zâmbet al bebeluşului, primul gângurit, primul gest de "pa-pa", precum şi primele sunete care par a forma un cuvânt!

În acest articol, vom discuta mai întâi despre acele prime semne care preced gesturile, precum plânsul, zâmbetul şi încruntarea, apoi rolul important pe care îl joacă gesturile spontane în dezvoltarea comunicării cu copiii, analizând în cele din urmă avantajele şi dezavantajele de a trece dincolo de gesturile spontane pentru a-i învăţa pe copii o formă de limbaj al bebeluşilor.

Când începe dialogu și când se creează legăturile emoţionale?

Se considera în trecut că dialogul începe doar atunci când bebeluşul reuşeşte să rostească scurte propoziţii, în jurul vârstei de 18-24 de luni.

Dar ştim acum că interacţiunea de dialogare începe cu mult înainte de această vârstă. Chiar în ultimul trimestru în uter, se observă un început de dialog. Atunci când mama îşi observă bebeluşul mişcând, va vorbi de multe ori cu „burtica”. Şi, atunci când fătul îi aude vocea, se poate opri pentru un moment şi apoi va începe din nou să lovească, mişcare la care mama îi răspunde cu alte cuvinte. Aceste mini-dialoguri au loc de multe ori atunci când mama se odihneşte şi este mai conştientă de mişcările bebeluşului ei încă nenăscut. Din momentul în care se naşte bebeluşul, părinţii încep imediat să dialogheze cu copilul lor; pur şi simplu nu se pot abţine. Îi vorbesc bebeluşului de parcă ar înţelege totul: "Bună dimineaţa, micuţule, cum te simţi azi”, spus cu o voce melodioasă pentru a-i capta atenţia nou-născutului.
Aproape fără să îşi dea seama, părintele face apoi o scurtă pauză pentru a-i permite bebeluşului să participe la apariţia acestor abilităţi conversaţionale, pre-lingvistice, în devenire.

Desfăşurarea comunicării precoce cu copiii

În afară de primele ţipete şi semne de zâmbet şi încruntare, la început bebeluşul răspunde discursului părintelui prin mişcarea picioarelor şi, de la 3 luni, prin gângurit şi sunete făcute cu gura. Abia pe la 10-13 luni, majoritatea copiilor rostesc primele cuvinte care pot fi recunoscute. Dar nu vă imaginaţi că până atunci au ignorat limbajul. Studiile au demonstrat că, cu mult înainte de a rosti primele lor sunete, copiii sunt foarte conştienţi de limbaj. La naştere, pot să distingă limba folosită de mama lor (pe care au auzit-o în uter) de alte limbi, pot face distincţia între sunetele auzite precum /pa/ şi /ba/ şi, încă de la 8 luni, reuşesc să segmenteze fluxul vorbirii în cuvinte separate.
Cu toate acestea, deşi învaţă să proceseze limbajul recepţionat încă de la început, le ia mult mai mult bebeluşilor să reproducă propriile sunete şi cuvinte. Gânguritul începe în jurul vârstei de 5-6 luni, când bebeluşii practică în mod repetitiv diferite sunete. Cu toate acestea, în pofida acestui exerciţiu de reproducere a sunetelor, sunt necesare încă 3 sau 4 luni înainte ca majoritatea bebeluşilor să rostească un sunet care să semene cu un cuvânt.

De ce durează atât de mult? Un motiv se datorează pur şi simplu dificultăţii de a dezvolta abilităţile de articulare astfel încât bebeluşii să poată pronunţa acele sunete care formează cuvinte. Într-adevăr, la început, abilităţile motorii grosiere ale copiilor prelevă faţă de cele fine necesare pentru a controla articularea cuvintelor. Aparatul articulator al copiilor se dezvoltă pe parcursul mai multor luni, putând ulterior pronunţa în limba engleză, sau franceză, sau japoneză, în funcţie de limba vorbită în mediul copilului.
Muşchii din sistemele lor articulatorii sunt plastici şi se formează treptat cu ajutorul limbii pe care o aud şi pe care încearcă să o reproducă. Gânguritul joacă aşadar un rol crucial în formarea sistemelor noastre articulatorii. Dar bebeluşii comunică eficient, cu mult înainte să rostească aceste prime cuvinte magice. Aici gesturile joacă un rol esenţial.
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod